In care viata vom termina ratele de platit la banci?

Sistemul bancar dicteaza numarul milioanelor de sclavi. Nu spune nicaieri cati bani introduc in piata pentru un anume pretext, doar ca am inteles noi prea taziu cum sta treaba si deja nu mai avem nimic de spus, dar o spun aici, pe blogul asta aflat la inceput: sistemul monetar dicteaza cursul vietii, inrobeste pe tot parcursul vietii oamenii care nu aleg sa fie partasi la asta, dar nu a depins de ei niciodata, doar mereu a fost lasata o portita, o luminita care sa fie constant intretinuta de ideea ca optiunea este posibil valida, doar ca asta face parte efectv din cadrul de manifestare al ei…

Acum intrebarea de un milion de zile libere: apucam sa platim ratele la banci in viata asta? Sau murim facand asta, obositi si terminati, la propriu si la figurat de greutatea fiecarei zilei, de greutatea imensa a fiecarui lucru pe care nu-l avem si pe care, inevitabil, ni-l dorim.

La mine oamenii se vad deja morti sub aceste greutati, sunt acei oameni care n-au auzit de cuvantul “vacanta”, nici nu cred ca stiu cum sa-l scrie, care n-au auzit decat in capmaniile electorale de un trai mai bun, care sunt obisnuiti sa indure, sa nu pretinda nimic mai mut decat vestitul colt de paine…

Ce credeti???

DE ce te-ai nascut/de ce m-am nascut??

Pentru asta te-ai nascut, sa suferi cat mai mult. si cand nu mai poti, sa mai suferi odata si inca o data, in viata doar cand respiri durere o faci de mai multe ori. aproape ca as scrie asta suna atat de real si eu sunt capabil doar sa scriu chestii reale, care nu se desfac, doar dor si lasa urme, in rest te-ai nascut sa dai, sa faci si sa nu faci, e valabil si pt ceea ce asteapta de la tine cand iti cer sa votezi, cand oamenii vor intelege ca sunt instrumente de masurat tensiunea arteriala vor fi capabili sa mai faca un pas, iar acesta e un lucru pe care l-am scris acum pe facebook si in care cred cu tarie la fel cum cred ca oamenii nu exista pentru ca asa vor ei, ci pentru ca cineva are nevoie de ei on modul si in forma asta, dar curand nu o sa mai aiba si atunci or sa fie suflete strivite in menghina la propriu si zile care plang cand durerea le taie sangele, singura sunet va fi tipatul de disperare care se stinge excat cum o face postul asta si omul din spatele lui

Cadavru de zi

toate lucrurile din care sangele a murit inainte
sunt in aceasta fiinta topita de goliciune
cum se topesc cadavrele siropoase in mainile pline de putere

inainte si inapoi, s-a stins sau s-a aprins o absenta egala
cu finalul unui cosmar. sunt treaz
in spatiul rotund pasii sunt circulari
pe talpa carora nereusita medicului isi stinge amprenta

toate drumurile fara suflet ma stiu de cand faceam schimb de masti si de stari
-cuvinte-
ca si cum mi-as permite sa scriu dupa ce mor
cand am murit tocmai pentru ce am scris
-cosmar-
cum sa ai un comsar cand esti treaz?
repeta operatia
cadavrul e iluzia mea din manile omnului de zi

E uimitor cata prostie sau ziua de marti

Ce e cu societatea asta bolnava care nu-si doreste absolut nimic mai departe de maine? Ce e cu ea? De ce s-a intretinut atat de mult si acum nu mai poate disparea deloc?!

Nu inteleg de ce nu stim nimic nimic si pretindem ceva peste iar daca cineva afirma asta schimbam registrul si ajungem la limbaj de doi sau amenintari de 1 leu si cinci bani?!

Atata pot oameni. Unii sunt descoperiti, putini si foarte putini ce-i drept iar altii rad de ceilalti fara sa se gandeaca ca ei sunt la fel. dar nu conteaza nu au fost pusi in situatia asta, se cred mai presus si e o greseala constanta.

Deci de ce pretindem ca stim cand nu stim decat cum sa fim sclavi aproape perfecti???

Dupa vacanta, munca pentru alta vacanta

Bun, s-a dus vacanta si nimeni nu are chef sa faca altceva decat sa vorbeasca despre cum a fost, ba unii chiar isi mai cauta prieteni pe care bautura i-a facut si tot ea i-a dat uitarii si acum, bietii de ei, incerca o misiune de salvare. Ce sa zic, sa va fie de bine voua!

S-a dus vacanta, s-a dus si seriozitatea din cele mai serioase probleme in care Romania poate intra, probleme de razboi (apropo de asta, mereu imi vine in minte structura daune de razboi pe care si acum cred ca romania le plateste daca nu cumva s-a imprumutat la banca mondiala si acum plateste  o dobanda uriasa). Despre romanica, seful ei declara ceva la ieirea din carciuma, o gluma de-a lui, stupida, invizibila. Se potriveste ca o manusa cu situatia.

De ce muncesc oamenii pentru o vacanta? De ce traiesc imprumutat si nu isi mai cumpara aproape nimeni casa? Cumva pentru ca stiu ca viata lor va dura foarte putin si spun pe principiul azi ca maine e aproape sigur ca nu va mai fi. Nisipul din vacante e un martor tacut si se acopera de rusine si de apa cand incerca sa vorbeasca.

Absolut nicio logica in comportamentul romanilor, aflati la limita limitelor posibile, dar mai posibil si fara rsicuri, limite imposibile.

Si dupa vacante ce? Facturi, facturi, chirii, energii, facturii, chirii, lipsa alimente, salariu si consum de o zi, 29 sau 27 de zile fara sens. Ce sens e asta?!