De ce nu facem afaceri bune

Bună seara. Am o idee scurtă pe care de prea mult timp mă țin s-o scriu. Azi e vineri seară, așa că am timp să spun asta, știu că se va citi puțin, dar, poate, e mai bine așa.

Cineva zice cu multă inteligență că oamenii nu reușesc să facă afacerile pe care le au în minte pentru că nu se gândesc ce ar putea să ofere celorlalți, nu se gândesc dacă pot să vină cu lucru util și benefic pentru societate, nu se gândesc dacă ceea ce aduc ei poate fi o parte din evoluția spre care tindem, fără să conștientizăm în ce măsură, cu toții.

Noi ne gândim cum să facem bani mai repede și asta dă cu orice inițiativă de afaceri în gard și de acolo nu se mai ridică. Pentru că nu mai avem răbdare. Pentru că ne dorim să avem totul din prima. Pentru că prima valoare pentru noi înseamnă mereu banul și ceea ce poate el să ne aducă. Dar dacă facem asta, el nu va veni niciodată.

Nu ați văzut că cele mai bune inițiative, cele mai multe idei originale, cele mai orientate spre client investiții au cea mai mare rată de reușită. Dacă ne gândim la noi și la bunăstarea noastră nu vedeți că nimic nu ne iese. Dacă ne gândim la noi și nu la ce putem face noi pentru ceilalți care să le comunice lor că au nevoie să vină la noi în fiecare zi, atunci totul se duce pe pustii. Cu bine

Când învățăm să scriem pe blog

Bună ziua. Nu știu voi dar eu nu mai am deloc răbdare. Întrebarea asta: când dracu voi învăța să scriu pe blog îmi explodează în cap și de fiecare dată sar din pat, vreau totul acum.

Am înțeles că nu am opinie. Am înțeles că nu am poziționare, am înțeles că relaționez puțin spre deloc cu rețelele sociale și de aici dezastru. Am înțeles că e vorba despre produs de consum și eu nu leg asta de factorul uman al scriiturii pentru că este al dracu de complicat. Am înțeles că rețelele sociale sunt pe bază de comunitate și că doar proștii se gândesc mult la cum să facă să găsească acea poziționare, mama ei de poziționare, unii doar scriu și orice ar spune, chiar dacă e cea mai mare aberație de pe fața pământului, va răsturna oricând orice credință pentru că aberația a ieșit din carnea marelui X, deci comunitatea te va pune într-o lumină favorabilă că doar de aia s-a format sau doar de aia se lasă influențată.

Când învățam oare că paginile pe facebook costă mulți bani și că traficul obținut în urma folosirii lor așa cum au fost ele create, adică cu plata, un sistem pay per view, e doar un produs al unei tranzacții așa cum se întâmplă la abatoarele din Iordania cu animalele crescute în România. Dar nouă ne e ilă, așa că nu vom înainta niciodată indiferent de blog, de domeniu, de pagina de facebook și total indiferent de ceea ce scriem pentru că oameni mici așa vor muri

Online a fost mereu simplu

Bună seara. Mi-am zis să nu mă enervez astăzi. Nu am de gând să o fac, nu am de ce să o fac. Astăzi am doar ideea că urmează umbre pe hbo la nouă seara, serial pe care îl veți găsi pe ratzone imediat după ce apare, urmează o săptămână complicată, cu încercări, una în care mi-am propus să învăț chestii interesante, să învăț partea tehnică a lucrurilor, să învăț despre programe, despre audiențe, despre ce să fac ca să mă facă să fiu bine și nu despre cum să înțeleg modul online ca o parte din a exista pentru mine.

Cred că fără muncă, nu e trafic, cred că fără muncă nu ai drepturi, deși cu muncă, paradoxal, nu prea mai ai timp să ceri, cu muncă uiți de tine, ești la program în fiecare secundă, dar se presupune că ai bani de consum, de cheltuieli, de chirie. Acum dacă ei sunt puțini, eu am decis să fac câte ceva online, cu oameni, online a fost mereu cu oameni, vorbești, asculți, auzi, cauți, știi cine, ce dar mai ales cum face, vezi cine și cum scrie, înțelege textele finuțe, înțelegi o nouă formă de reclamă, una gândită, un impusă, una total informală.

Vă mai scriu gânduri, acum vă urez seară bună, să vă fie săptămâna colorată și frumoasă. Cu bine

Unde dau românii checkins

Bună seara. Nu știu dacă am starea pentru asta acum dar încerc. Noi, românii, suntem cel mai bun material de studiu. Suntem paradoxul imperfect. Suntem cei mai săraci din lume dar nu ne vedem de sărăcia noastră, o ardem la modul hipsteri cool, o aberașie, o ardem așa șa cămașă și cravată, dar uităm să spunem că nu sunt ale noastre. Bucureștenii sunt o categorie specială. Ei sunt Starbucksiști, sunt mereu la cafenele, mereu socializează direct. De ce fac asta? Pentru că pot și pentru că sunt tineri, frumoși, cu bani, pentru că au potență sau pentru că o caută. Unde o fac? Iată aici:

 1. Embassy  (Lahovari) – 37816 checkins
2. McDonald’s (Romana) –  26966 checkins
3. Starbucks (American House) – 24691 checkins
4. Freddo  – 17864 checkins

5. Starbucks (Bucuresti Mall) – 15865 checkins
6. Starbucks (Baneasa Shopping City) – 15818 checkins
7. Nescafé Milano – 15249 checkins
8. Oktoberfest Pub (Selari) –  14628 checkins

9. The Vintage Pub  – 14594 checkins
10. Kulturhaus  – 14481 checkins
11. Mon Cher (Dorobanti)  – 14218 checkins
12. White Caffè Bistro (Dorobanti)  – 12668 checkins
13. Caru’ cu Bere  – 12293 checkins

Cele mai căutate cuvinte pe Google în 2014

Cele mai populare căutări

1. Simona Halep
2. iPhone 6
3. Rezultate bacalaureat
4. Eurovision
5. Robin Williams
6. Alegeri prezidentiale
7. Conchita Wurst
8. Titularizare
9. World Cup
10. Adrian Iovan

Cele mai populare evenimente sportive

1. World Cup
2. Wimbledon
3. Steaua Dinamo
4. Romania Ungaria
5. Roland Garros
6. Australian Open
7. Olimpiada de iarnă de la Sochi
8. Steaua Ludogorets
9. Romania Argentina
10. Turneul Campioanelor

Cele mai populare persoane

1. Simona Halep
2. Robin Williams
3. Conchita Wurst
4. Adrian Iovan
5. Bear Grylls
6. Klaus Iohannis
7. Dinu Patriciu
8. Michael Schumacher
9. Maria Sharapova
10. Robert Turcescu

Cele mai populare căutări „Ce este…?”

1. Ce este diaspora
2. Ce este ebola
3. Ce este epidurala
4. Ce este perhidrolul
5. Ce este oncologia
6. Ce este satelitul
7. Ce este metafizica
8. Ce este fabula
9. Ce este coronarografia
10. Ce este mucoviscidoza

Cum să scrii pe blog

Bună ziua și la dumneavoastră dar și la mine, adică ce numai la dumneavoastră să fie, ia să mai fie și la mine. Deci astăzi scriu doar despre un aspect. A scrie bine pe blog înseamnă a știi să pui corect taguri. Tagurile sunt pentru cei care sunt prieteni și cu Google, mai ales că acum Google ne urează sărbători fericite, nu doar cu followers de pe wordpress, care rămân un număr simpatic de mare, dar care vin greu și pleacă ușor. Așa că trage subiectul despre care scrii pe o temă care să aibă relevanță, fie ea și mică pentru opinia de pe Google. Iar dacă nu se poate, nu e mare problemă pentru că trebuie doar să pui taguri relevante și să i le arăți lu Google. Când faci asta mizează pe cuvânt, de exemplu deszăpezire și pune șase taguri cu asta dar fiecare urmat de câte un sector din cele șase.

Dacă ai pus, atunci ai taguri relevante, firește pe a doua pagină a lui Google dar le ai. E bine și așa, e bine de tot. Dacă tot pui taguri corect, te rog eu mult de tot să le pui cu diacritice pentru că așa va știi și Google ce vrei tu de la el și va putea să te considere mai de încredere pentru utilizatorul pe care ți-l trimite. Scrieți relevant, creativ și cu onestitate. Salutări

Când au învățat bloggeri să facă blogging în România

Bună seara. Cred că am pus un titlu mare cât Marea Neagră, dar nu e bai. Nu am de gând să scriu mult, ci doar să scriu cel mai important aspect, de departe, care ține de cât de mult s-a schimbat blogging-ul la noi. Începi să vezi că bloggeri știu să lupte pentru felia lor când nu mai recomandă nimeni articolele celorlalți în propriile articole. Deci asta ar însemna ca cine citește un articol la marele blogger X să aibă șansa de a-l vedea și pe cel al micuțului blogger Y, caz pe care nu-l vrea pentru că dacă asta se întâmplă regulat și la alți câțiva bloggeri mari, atunci micuțul blogger va fi și el mare și va veni să-și ceară partea, așa că, pentru a nu se întâmpla una ca asta, pentru a se asigura că cel micuț nu va fi niciodată mare blogerul mare nu îl va mai promova în vecii vecilor pe cel mic, chiar dacă va considera că scrie extrem de bine. Așa arată că fiecare iși protejează la extrem felia pe care a dobândit-o exact cum nu vrea acum să procedeze. Bună seara

Generația Facebook – SOV

Sorin Ovidiu Vântu chiar pune punctul pe I, acum că nu mai are ce pierde, pușcărie a făcut, avere are, media a făcut, de medie și-a bătut joc, dar cunoaște mediul socio-politic mai bine ca oricare altul și are curajul pentru motivul important enunțat mai sus să spună exact ce face generația Facebook, Eu nu fac parte din acțiunea ei, doar am intrat sub spectrul ei la punctul N-am, punct care o să vedeți cu ce se mănâncă dacă urmăriți ce spune. Este mesajul pentru activiștii cu decență de pe facebook care nu sunt ușor de manipulat și nu trec de la Mă piș pe el de vot la coordonarea campaniei prezidențiale.

Nu-mi place omul dar e singurul care spune momentan ce se întâmplă cu noi, exact cum este, direct, exact acolo unde doare, pentru că doare cu siguranță, ne spunem și cum să facem singura schimbare pentru că știe că suntem slabi și nu ne intră în cap. Vorbește fără perdea, fără să se ferească de vreun cuvânt, cu asumare totală, iar din acest moment, eu, Ratzone, îi voi citi blogul personal cu reguralitate pentru verticalitatea de care dă dovadă, pentru informațiile excelent argumentate și pentru lipsa de acțiune a DNA, despre care s-a spus că acționează, dar o face doar la comandă, la comanda de la TV, firește, de la Prima TV, din cadrul emisunii Dosarele DNA

Dobro la PaginadeMedia TV

Un interviu minunat realizat de Petrișor Obae, om pe de media pe care îl citesc pentru că este bun. Prea bun. Și de la care încerc, pe cât posibil, să învăț în serile în care nu pot să mă iau de mână cu somnul.

Acum avem interviul cu Dobro despre întrebările frecvente din piața de media referitoare la schimbarea de domiciliu de la Radio Guerrilla la Radio Gold Fm

Vă invit, cu mic, cu mare, să puneți urechea pe ecran

Cum mi-a răspuns Telekom

I-am scris lu Telekom. Am zis că o să-i pun postarea pe pagina de facebook, dar n-am mai făcut-o. Spre surpriza mea totală, postarea a fost găsită de o doamnă de la Telekom cu o funcție somptuoasă, Specialist Senior Relații Publice din cadrul Departamentului de Relații Media si Comunicare Externa România, al cărei nume este prea greu de pronunțat pentru mine,  Dina Elena Cernahoschi, care a găsit de bună credință faptul de a-mi răspunde la care eu am zâmbit. Cred că reacția asta spune mai multe decât 1000 de cuvinte pentru că am zis: Vezi, Telekom, că se poate, știam că poți. A da, și de atunci n-am mai primit niciun mesaj. Vă atașez aici mail scurt de la doamna de mai sus și vă repet că am zâmbit. Ziua bună

Buna ziua,
Va contactez in legatura cu sesizarea pe care ati publicat-o pe blog:http://ratzone.wordpress.com/2014/11/28/ba-telekom/.
In primul rand, ne cerem scuze pentru neplacerile create.
Pentru verificari, avem nevoie de numarul de telefon la care faceti referire.
Va multumesc,
Dina Cernahoschi